endorfinele

Endorfinele sunt peptide opioide endogene care acționează ca neurotransmițători și neuromodulatori în sistemul nervos central. Sunt produse în principal în hipotalamus și în glanda pituitară, dar apar și în alte regiuni ale creierului. Împreună cu enkefalinele și dynorfinele, reprezintă componenta endogenă a sistemului opioidergic, activând receptorii opiacei mu, delta și kappa pentru a modula durerea, starea de bine și răspunsurile la stres.

Cele mai studiate fragmente sunt beta-endorfina, derivată din proopiomelanocortina (POMC), și enkefalinele, o familie de peptide scurte provenind din proenkefalină; dynorfinele provin din prodynorfină. Beta-endorfina este principalul reprezentant activ în circulație, în timp ce enkefalinele și dynorfinele au roluri distincte în diferite regiuni ale sistemului nervos.

Funcțiile endorfinelelor includ reducerea percepției durerii prin activarea receptorilor opiacei în creier și măduva spinării, inducerea unei stări de bine sau euforie și modularea răspunsului la stres. Eliberarea are loc ca răspuns la durere, traume, exercițiu fizic intens, emoții puternice, activități plăcute și unii stimuli sociali. Pe lângă efectele asupra durerii și emoțiilor, endorfinele pot influența răspunsurile autonome, eliberarea de hormoni și, indirect, funcțiile imunitare.

Natura endogenă a endorfinelorle face ca ele să fie obiectul de interes în domeniile neuroștiințelor, medicina durerii și sport, unde se studiază contribuția lor la fenomenul „runner’s high” și la mecanismele naturale de analgesie. Exponenții exogeni ai sistemului opioider pot produce efecte similare, dar pot implica riscuri de dependență și complicații, ceea ce diferențiază clar endorfinelele naturale de tratamentele opioide.