creierului

Creierului este forma de singular a genitivului și a dativului al substantivului creier, masculin, care în română desemnează organul principal al sistemului nervos central. Poate indica posesia sau obiectul indirect într-o propoziție, de exemplu: funcțiile creierului, bolile creierului, activitatea creierului.

Etymologie: cuvântul creier provine din latinul cerebrum. În română, flexiunea s-a stabilit astfel încât formarea genitivului și a dativului singular este creierului, în timp ce nominativul este creier. Forma de plural este creiere, iar genitivul/dativul plural este creierelor.

Utilizare: în texte științifice sau medicale, creierului apare ca referință la organul sau la funcțiile sale. Exemple: „circulația sângelui în creier”, „bolile creierului”, „activitatea creierului”. Ca element de posesie, este comună structura „funcțiile creierului”, folosită pentru a exprima relația de posesie în sensul de „aparținând creierului”.