bacterii

Bacteriile sunt organisme unicelulare procariote, cu structuri relativ simple față de cele ale organismelor eucariote. ADN-ul lor este, în general, organizat într-un cromozom circular situat în nucleoid, iar unele pot purta plasmide. Dimensiunile variază între aproximativ 0,2 și 5 μm. În funcție de forma celulară, bacteriile pot fi cocice (sferice), bacili (cilindrice) sau spirili (spirali).

Structură și repoducerele: Celula bacteriană are un perete celular format în principal din peptidoglican, o membrană celulară și, adesea, o capsulă de protecție. Unele au flageli pentru mișcare, pili pentru atașare și schimb de material genetic. Reproducerea are loc în general prin diviziune binară, iar transferul de gene între bacterii poate apărea prin conjugație, transformare sau transducție.

Metabolism: Bacteriile prezintă o diversitate metabolică semnificativă. Ele pot fi aerobe, anaerobe sau facultativ aerobe, utilizând substraturi organice sau anorganice pentru energie. Pot fi fotoautotrofe, chemoautotrofe sau heterotrofe, contribuind la ciclurile biogeochimice prin descompunere, fixarea azotului la unele specii symbiotice și producerea de compuși utili.

Ecologie: Bacteriile au o distribuție ubiquitară, ocupând soluri, ape, aer și mediile din interiorul organismelor. Rolurile lor includ descompunerea materiilor organice, fermentația alimentelor, sintetizarea unor metaboliți de importanță și influențarea microbiomului, inclusiv al omului.

Impactul asupra sănătății: Unele bacterii sunt patogene, capable să provoace boli, în timp ce majoritatea sunt nevinovate sau benefice. Bacteriile sunt surse cruciale pentru antibiotice, enzime industriale și procese de biotehnologie. Rezistența antimicrobiană reprezintă o provocare majoră de sănătate publică, necesitând utilizări responsabile ale antibioticelor și alternative terapeutice.