microbiomului

Microbiomul uman este comunitatea tuturor microorganismelor care trăiesc în organism, împreună cu genomurile lor. În literatura de specialitate, microbiomul se referă la totalitatea genomurilor microorganismelor, în timp ce microbiota desemnează populația de organisme. Microbiomul ocupă diferite medii în corpul uman, printre care tractul gastrointestinal, pielea, mucoasele din gură, nas și ochi, și aparatul genito-urinar. Cea mai studiată comunitate este microbiomul intestinal.

Compoziția variază în funcție de factori precum dieta, vârsta, mediul și starea de sănătate. În tractul intestinal dominația este adesea reprezentată de bacterii din filo Firmicutes și Bacteroidetes, cu contribuții ale altor grupuri. Diversitatea și echilibrul acestor comunități influențează funcțiile metabolice și imunitare ale organismului.

Funcțiile microbiomului includ descompunerea nutrienților complecși și producerea de acizi grași cu lanț scurt, sinteza unor vitamine și participarea la metabolismul nutrienților. De asemenea, este implicat în dezvoltarea și reglarea sistemului imunitar, menținerea barierei intestinale și comunicarea cu sistemul nervos prin axa intestin–creier.

Dezechilibrele microbiomului, denumite dizbioză, au fost asociate în observații cu obezitatea, boli inflamatorii intestinale, alergiile și unele tulburări metabolice. Relațiile sunt în principal de tip asociativ, iar cauzalitatea rămâne în cercetare. Studiile folosesc metagenomica, secvențierea ADN-ului și alte tehnici pentru a descrie componența și funcțiile.

Intervențiile potențiale includ probioticele, prebioticele, transplantul de microbiotă fecală (FMT) și ajustări ale dietei, dar aplicabilitatea clinică variază în funcție de afecțiune și context.