vârsta

Vârsta este măsura timpului care trece de la naștere până în momentul prezent. În utilizarea demografică, vârsta se referă la durata de viață a unei persoane sau a unei populații. În practică, vârsta este de obicei exprimată în ani împliniți, adesea cu precizie în luni și zile, în funcție de scopul calculului. Pentru înregistrări civile și statistici, vârsta se calculează prin raportul dintre data nașterii și o dată de referință. Structura pe vârste a unei populații arată distribuția oamenilor pe intervale de vârstă (copii, adulți, persoane în vârstă) și este un instrument cheie în planificarea serviciilor publice.

Există mai multe concepte legate de vârstă. Vârsta cronologică reprezintă numărul de ani împliniți. Vârsta biologică indică starea funcțională a organismului, care poate diferi de vârsta cronologică în funcție de factori genetici și de stilul de viață. Vârsta mentală este o noțiune utilizată în psihologie pentru a descrie nivelul de dezvoltare cognitivă în raport cu vârsta cronologică. Vârsta socială se referă la rolurile și responsabilitățile atribuite unei persoane în cadrul unei societăți (școală, muncă, pensionare).

În drept și în politică, multe drepturi și obligații sunt condiționate de vârstă. De exemplu, părăirea copilăriei, capacitatea de a semna contracte sau de a vota, drepturile de conducere auto ori de consum pot avea vârste minime diferite în funcție de jurisdicție. În România, majoratul este atins la vârsta de 18 ani, iar reglementările privind căsătoria, munca și alte activități se bazează pe această limită.

Pe plan demografic, schimbările legate de vârstă afectează politicile publice, de exemplu prin creșterea speranței de viață, îmbătrânirea populației și raportul dintre persoanele active și dependente. Fenomenul de îmbătrânire a populației ridică provocări în domeniile sănătății, pensiilor și forței de muncă, dar poate aduce și experiență și capital social.