Bacteriile

Bacteriile sunt organisme unicelulare procariote, omogor despre gene cu nucleu lipsă, care se află în diverse medii, de la sol și apă până în corpul animalelor și al plantelor. Celula bacteriană are o membrană plasmatică înconjurată de un perete celular, iar materialul genetic este de obicei un cromozom circular localizat într-un nucleoid, fără organite membranate. Majoritatea pot forma capsule sau biofilme, iar unele pot dezvolta endospore rezistente la condiții adverse.

Forma celulelor variază: coci (rotunzi), bacili (cilindrici) și spirili (spirale). O clasificare comună se bazează pe coloranța Gram: bacteriile Gram-pozitive au un perete gros de peptidoglican, în timp ce Gram-negative au un perete subțire și o membrană externă ce conține lipopolizaharide. Această diferență influențează susceptibilitatea la antibiotice și la reacțiile enzimatice.

Reproducerea se face în principal prin diviziune binară, rezultând creșterea rapidă a populațiilor. Bacteriile excelează în diversitatea metabolică: pot fi fotoautotrofe (ex. unele cyanobacterii), chemiotrofe organice sau anorganice; pot fi aerobe, facultativ aerobe sau anaerobe. În multe medii, ele contribuie la descompunere, ciclul nutrienților, fixarea azotului și bioremediere.

Interacțiunile cu oamenii sunt variate. Bacteriile pot fi benefice, de exemplu în microbiomul intestinal, în fermentația alimentară sau în biotehnologie, dar pot provoca și boli, cum ar fi tuberculoza, köhletsa, sau infecții de tipul celor cauzate de Staphylococcus sau Escherichia coli. Cercetarea bacteriană este fundamentală pentru medicina, industria farmaceutică și mediul înconjurător.