Cartografierea

Cartografierea este procesul de creare a reprezentărilor spațiale ale terenului, ale obiectelor sau ale fenomenelor naturale și antropice. Ca domeniu atât ştiinţific cât şi tehnic, cartografia combină colectarea de date geospațiale cu interpretarea şi redarea vizuală, pentru a facilita înțelegerea, analiza și comunicarea informațiilor despre suprafețe și spații.

Procesul implică etape precum colectarea datelor (observații terestre, aeriene sau satelitare, teledetecție; fotogrammetrie; LiDAR), prelucrarea și calibrarea acestora, generalizarea informațiilor pentru diferite scări, și proiectarea hărților pentru utilizatori specifici. Rezultatul poate fi o hartă statică sau un produs digital interoperabil.

Tehnologiile moderne, în special Sistemele de informații geografice (SIG), teledetecția și cartografia web, permit crearea, actualizarea și distribuția hărților în timp real. Cartografia digitală folosește proiecții, modele digitale ale terenului și metadate pentru a asigura consistența. Reprezentările pot include straturi tematice, simboluri, scale și legende.

Standardele și acuratețea sunt aspecte esențiale. Proiecțiile cartografice, scările, etichetarea și etalonarea datelor trebuie să respecte standarde internaționale (ex. ISO pentru metadate, standarde OGC pentru interoperabilitate). Verificarea calității și validarea cu date de teren sunt practici obișnuite pentru asigurarea consistenței.

Istoric, cartografia a evoluat de la hărți manuale realizate în ateliere renumite la hărți digitale complexe. Progresele în fotografiile aeriene și, mai târziu, în imagistica satelitară și în tehnologiile de poziționare au extins semnificativ capacitatea de reprezentare și analiză spațială, influențând planificarea urbană, navigația, mediul și știința geografică.