generalizarea

Generalizarea este procesul intelectual prin care concluzii, reguli sau modele desprinse din cazuri particulare sunt extinse la un cadru mai cuprinzător. În multiple domenii, de la logică la matematică sau științe, generalizarea facilitează formarea teoriilor și explicarea observațiilor într-un ensemble mai mare decât exemplele individuale. O generalizare poate oferi putere predictive, dar vine cu riscul de a strecura erori dacă datele sau premisele de susținere nu sunt reprezentative.

În logică, generalizarea se referă la extinderea unei proprietăți observate la un obiect oarecare în toate obiectele dintr-un domeniu. În practică, se formulează o afirmație de tip „pentru toate x, P(x)” pe baza unei afirmații despre un caz specific, cu condiția ca acesta să fie arbitrar și să nu implice dependențe contextuale neacceptate. În matematică, generalizarea înseamnă extinderea teoriei sau a rezultatelor la structuri mai generale, de la numere naturale la întregi, raționali sau reali, sau la spații cu caractere diferite.

În științe și informatică, generalizarea se referă la capacitatea unui model sau teorie de a opera corect pe date noi, ne văzute anterior. În învățarea automată, aceasta este obiectivul principal: să se evite supraadaptarea (overfitting) și să se asigure performanțe robuste pe seturi noi de date. În cercetare, generalizabilitatea reflectă validitatea externă: concluziile să se aplice în populații sau situații reale, nu doar în eșantionul studiat.