compatibilitate

Compatibilitate, din latina compatibilitas, provine din com- „împreună” și aptus „potrivit”. În sens general, compatibilitatea este capacitatea a două sau mai multe entități de a funcționa împreună în mod sigur și eficient, respectând un set comun de condiții, standarde sau interfețe.

În filosofia și logica aplicată, termenul apare ca relație de coexistență între afirmații sau teorii care nu intră în contradicție și pot fi adevărate în același context. În științe și inginerie, compatibilitatea se referă la reprezentarea comună sau la interoperabilitatea între componente, sisteme sau tehnologii, asigurând funcționarea împreună fără conflicte.

Domenii în care se discută compatibilitate includ informatica și tehnologia informației (compatibilitate software, compatibilitate între API-uri, versiuni, biblioteci și sisteme de operare), hardware (midgeturare de componente, periferice și clase de cipuri), chimia și medicina (compatibilitatea substanțelor și a medicamentelor, interacțiuni potențial problematice), științe sociale (compatibilitatea valorilor și stilurilor de comunicare între persoane) și filosofia/logica (compatibilitatea între idei sau teorii).

Testarea compatibilității este comună în dezvoltarea produselor și software-ului și constă în verificarea conformității cu standarde, interfețe și cerințe de securitate. În proiectare, promovarea compatibilității contribuie la interoperabilitate, securitate și satisfacție a utilizatorilor.