peisajul

Peisajul este un concept central în geografie, artă și planificare, referindu-se la ansamblul caracteristicilor vizuale ale unui spațiu, rezultat din interacțiunea dintre elementele naturale și cele ale intervenției umane. Termenul provine din limba franceză, «paysage», adaptat în română ca peisaj. Acesta poate fi descris atât ca un spațiu fizic, cât și ca o reprezentare perceptuală sau culturală.

Peisajul poate fi natural, cultural sau o combinație a celor doua. În sfera naturală intră relieful, hidrografia, clima și vegetația; în sfera culturală includ utilizarea terenului, așezările umane, infrastructura și modificările produse de activitatea omului. Se poate clasifica în peisaj natural, peisaj agricol, peisaj urban, peisaj marin, peisaj montan sau peisaj rural, printre alte categorii. Analiza peisajului ia în considerare componente vizuale, dinamica temporală, ecosistemele și percepția umană.

Domeniile de studiu includ geografia, arhitectura peisajului, designul urban, managementul resurselor și turismul. În artă, peisajul a fost reprezentat ca subiect central, evoluând de la reprezentări naturaliste la curente romantice, impresioniste și moderne, reflectând schimbările în relația oamenilor cu mediul înconjurător. În România, peisajul este tratat atât ca patrimoniu natural, cât și cultural, cu importanță pentru identitate, conservare, planificare durabilă și dezvoltarea turistică.