algoritmul

Algoritmul este o secvență finită de pași bine definiți care pornesc de la intrări date și, după executare, furnizează o ieșire sau soluționează o problemă. Fiecare pas trebuie să fie clar și neambiguu, iar execuția se termină după un număr finit de etape.

Termenul își are originea în numele matematicianului persan al-Khwarizmi; conceptul a evoluat de la metode aritmetice automate la formulări abstracte în informatică și calcul.

Caracteristici: un algoritm are intrare, ieșire, finitudine, claritate și efectivitate. De regulă este determinist, adică aceleași intrări generează aceeași ieșire, dar pot exista și variante probabilistice sau cu elemente de aleatoriu. Algoritmii pot fi implementați într-un program și sunt utilizați pentru a transforma date în soluții, decizii sau acțiuni.

Reprezentare și tipuri: algoritmi pot fi procedural, funcțional sau recursiv. Paradigmele comune includ divide et impera, backtracking, programare dinamică și greedy. Pentru comunicare, aceștia pot fi exprimați în pseudocod, diagrame de flux sau direct în cod într-un limbaj de programare.

Analiză și aplicații: eficiența este evaluată prin timp și spațiu, folosind notarea complexității (de ex. Big O). Alegerea unui algoritm depinde de date, resurse și cerințe de performanță. Algoritmii stau la baza programării, a procesării datelor, a optimizării și a rezolvării problemelor în informatică.

Exemple: algoritmul lui Euclid pentru calculul celui mai mare comun divizor, căutarea binară, sortări (de bază sau rapide) și algoritmi de traseu în grafuri ilustrează diversitatea aplicațiilor algoritmului în știința calculului.