Gesturile

Gesturile sunt mișcări ale corpului, în special ale mâinilor, brațelor, capului sau feței, utilizate pentru a comunica în afara sau împreună cu cuvântul vorbit. Ele formează o parte semnificativă a comunicării nonverbale, pot completa înțelesul, accentua tonul sau substitui vorbirea în anumite contexte.

Clasificare: în literatura de psihologie a comunicării, gesturile se împart în embleme, ilustratoare, regulatoare și adaptatoare. Emblemele au înțeles culturale stabilite și pot înlocui un cuvânt, cum ar fi aprobarea sau învățătura cu un gest banal. Ilustratoarele însoțesc discursul, indicând direcția, mărimea sau ritmul. Regulatoarele gestionează fluxul conversației, prin indicii ca înclinarea capului sau ridicarea unei mâini pentru a cere cuvântul. Adaptatorii sunt gesturi autonome, frecvent auto-atingeri, ce reglează starea emoțională sau umplerea momentelor tăcute.

Variabilitate culturală: semnificația gesturilor este în mare parte culturală, iar gesturile pot provoca neînțelegeri sau ofensă în contexte diferite. Un gest apreciat într-o cultură poate avea o interpretare potrivnică în alta; de asemenea, unele gesturi nu au corespondențe universale.

Rol în comunicare: gesturile completează mesajul verbal, transmită emoții și intenții și pot facilita învățarea și memorarea. În semnele vorbite sau în limbajele de semne, gesturile au funcții lingvistice proprii.

Aplicații: educație interculturală, proiectarea interfețelor om-mașină, animație, analiză comportamentală. Studiile recente explorează interacțiunea dintre gesturi, limbajul verbal și comunicarea online sau în realitatea augmentată.