Compulsii

Compulsii, în psihiatrie, sunt comportamente repetitive sau acte mentale pe care o persoană simte că trebuie să le efectueze în răspuns la obsesii sau conform unor reguli stricte. Ele au scopul de a reduce anxietatea provocată de obsesii sau de a preveni un eveniment temut, dar de cele mai multe ori oferă doar o ușurare temporară și pot provoca distres și afectare a funcționării zilnice. Frecvent se asociază cu tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD).

Tipuri comune de compulsii includ verificarea repetată a obiectelor, curățarea sau spălarea excesivă, aranjarea obiectelor, numărarea sau repetarea anumitor acțiuni, precum și compulsii mentale, cum ar fi repetarea afirmațiilor în minte.

Diagnosticul se bazează pe prezența obsesiilor și/sau compulsii ce ocupă timp semnificativ sau provoacă distres sau afectare a funcționării zilnice. Simptomele apar frecvent, sunt greu de controlat, iar persoana recunoaște caracterul excesiv sau nejustificat al ritualurilor.

Etiologia implică factori genetici, tulburări în circuitele cortico-striatale și dezechilibre neurochimice. Stresul, traumele și comorbidele cu tulburări de anxietate sau ticuri pot agrava simptomele.

Tratamentul de primă linie combine terapie cognitiv-comportamentală cu expunere și prevenire a răspunsului (ERP). ERP expune progresiv pacientul la situații anxiogene și învață să reziste ritualurilor. Medicamentele utilizate includ inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), cum ar fi fluoxetina, sertralina sau fluvoxamină; clomipramină poate fi utilizată în cazuri rezistente. În timpul tratamentului, monitorizările și ajustările sunt importante.

Prevalența OCD este estimată la 2-3% în populație, cu debut în adolescență sau la începutul maturității. Cu tratament adecvat, multe persoane obțin ameliorări semnificative, deși unele simptome pot persista pe termen lung.