sporirea

Sporirea este un termen românesc de origine latină care desemnează actul sau procesul de a crește în număr sau în cantitate. Folosit frecvent în contexte tehnice sau științifice, sporirea sugerează o creștere în timp sau o augmentare incrementală, adesea în cadrul unui proces în curs. În română, este utilizat ca sinonim al cuvintelor creștere, mărire sau amplificare, în funcție de nuanța dorită.

În demografie, sporirea populației se referă la creșterea acesteia, de obicei analizată ca sporire naturală (nașteri minus decese) sau ca sporire netă care include migrația. Rata de sporire este exprimată ca procent pe an, iar factorii principali sunt rata natalității, rata mortalității și migrația. Măsurători comune includ timpul de dublare și capacitatea de suport.

În economie, statistică sau limbajul curent, sporirea poate desemna creșterea producției, a veniturilor, a productivității sau a cererii. Este folosit în rapoarte, previziuni sau analize: „sporirea producției”, „sporirea veniturilor”. Termenul este, în general, mai formal sau tehnic decât „creștere” și poate sublinia caracterul incremental al procesului.

Vezi, de asemenea, termeni înruditi precum creștere demografică și creștere economică.