temporizare

Temporizare este un termen românesc care desemnează actul sau procesul de introducere a unui decalaj de timp sau de stabilire a sincronizării unui ansamblu de acțiuni. La nivel verbal, a temporiza înseamnă a introduce o întârziere sau a programa pașii astfel încât să se câștige timp; ca substantiv, temporizare desemnează actul de a întârzia sau intervalul de întârziere dintr-un proces sau mecanism.

Etymologie: Cuvântul provine de la latinescul tempus, timp, și este format cu sufixul românesc -izare. Este împrumutat în principal din limbile romanice precum francezul temporiser sau italianul temporizzare, reflectând un vocabular tehnic răspândit în științe și administrație.

Utilizare: În vorbirea curentă, a temporiza înseamnă a încetini sau a amâna o decizie sau un răspuns, adesea pentru a evalua situația sau pentru a negocia. Substantivul temporizare descrie actul sau efectul unei întârzieri. În limbaj tehnic, termenul desemnează introducerea unui decalaj de timp într-un sistem.

Utilizare tehnică: În electronică, automatizare și informatică, temporizarea se referă la generarea unei întârzieri controlate. Se practică expresii ca circuit de temporizare sau temporizator, care asigură un tampon de timp înainte ca un semnal să producă o acțiune. În software, temporizarea se referă la întârzieri în execuție, la temporizări sau la mecanisme de timeout.