spectrometrul

Spectrometrul este un instrument folosit pentru a analiza proprietățile spectrale ale luminii sau ale altor radiații, cuantificând intensitatea în funcție de lungimea de undă sau frecvență. Scopul său principal este de a obține un profil spectral al sursei sau al probei, ceea ce poate facilita identificarea, cuantificarea și caracterizarea materialelor sau a proceselor fizice implicate.

Funcționarea tipică a unui spectrometru implică separarea luminii incidente într-un interval de lungimi de undă printr-un element dispersiv, cum ar fi o prismă sau o gratiță, urmată de detectarea intensității pentru fiecare lungime de undă de către un detector (de exemplu, fotodetector, tub PMT sau senzor CCD). În practică, instrumentele pot fi configurate pentru spectroscopie de absorbție, de emisie sau de fluorescență. În spectroscopia de absorbție, concentrația unei soluții poate fi dedusă prin legea Beer-Lambert; în spectroscopia de emisie sau fluorescență, liniile sau benzile spectrale caracteristice permit identificarea componentelor.

Există variante portabile pentru utilizare în teren, precum și sisteme avansate pentru cercetare, cu diferite niveluri de rezoluție. Domeniile de aplicare includ chimia analitică, fizica, astronomia, monitorizarea mediului, științele materialelor și aplicații forensice. Deși în sens meu general termenul se referă la dispozitive optice, în anumite contexte poate desemna și dispozitivele din spectrometria de masă, care aparțin unei familii diferite.