fizica

Fizica este o știință naturală care studiază materia, energia, spațiul și timpul, precum și interacțiunile fundamentale dintre ele. Ea folosește observația, experimentul și modelarea matematică pentru a explica fenomenele naturale și pentru a descrie comportamentul sistemelor la diferite scări de mărime, de la particulele subatomice până la structuri cosmice.

Principalele domenii includ fizica clasică (mecanică, termodinamică, acustică), electromagnetismul, optics, fizica statistică, fizica materiei condensate; fizica modernă (mecanica cuantică, relativitatea specială și generală); fizica nucleară și a particulelor; astrofizică și cosmologie. Învățământul și cercetarea în fizică sunt adesea orientate spre înțelegerea materialelor, interacțiunilor fundamentale și a universului, precum și spre aplicații tehnologice.

Metodele includ principiul metodologic științific: formularea ipotezelor, deducerea afirmațiilor teoretice, verificarea experimentală și compararea cu observațiile. Instrumentele variază de la experimente de laborator la observații astrale și simulări pe calculator. Domeniile aplicaționale includ electronică, comunicații, energii, imagistică medicală și materiale avansate.

Istoria fizicii se întinde de la filozofiile naturale ale antichității la revoluția științifică a secolelor al XVII-lea și XVIII-lea, care au definit metodele științifice moderne. Numele-cheie includ Copernic, Galileo, Newton, Maxwell, Einstein, Planck și alții. Descoperirile lor au consolidat înțelegerea legilor naturii: legile mișcării, electromagnetismul, relativitatea și mecanica cuantică.

Fizica a fost motorul principal al tehnologiilor moderne, de la energie și transport la medicina modernă, computerizări și materii noi. În știința oficială, unitățile și metodele noi, cum ar fi unitățile SI, standardizează măsurătorile, facilitând comunicarea științifică.