particulelor

Particulele, în sens fizic, sunt entități extrem de mici care pot fi fundamentale sau compuse. Ele sunt descrise de mecanica cuantică și de teoria câmpurilor și se diferențiază prin proprietăți precum masa, sarcina electrică, spinul și statutul de fermion sau boson. Particulele interacționează între ele prin interacțiuni fundamentale, iar în ansamblu ele formează materia, radiația și câmpurile care ocupă universul.

Clasificarea principală separă particulele în elementare și în cele compuse. Particulele elementare includ fermioni, cum ar fi electronul și quarkii, precum și bosonii purtători, cum ar fi fotonul, gluonul și bosonii W și Z. Particulele compuse includ hadronii, cum ar fi protonul și neutronul, și sisteme mai complexe precum atomi și molecule. În cadrul hadronilor, quarkii sunt ținuți împreună prin cromodinamică cuantică (QCD); leptonii rămân în general elementari în cadrul Modelului Standard, iar masa acestora rezultă din interacția cu câmpul Higgs. Higgs bosonul apare în cadrul mecanismului prin care particulele dobândesc masă.

Interacțiunile fundamentale sunt electromagnetismul, forța tare și forța slabă; gravitația, deși prezentă în natură, nu este încă descrisă de Modelul Standard. Mediatorii cunoscuți sunt fotonul, gluonul, bosonii W și Z; Higgs bosonul este asociat câmpului Higgs, conferind masă particulelor. Studiile teoretice și experimentale folosesc acceleratoare de particule și detectoare pentru a identifica noi particule și a testa predicțiile teoriei.