antigenelor

Antigenelor sunt molecule capabile să declanșeze un răspuns imun, fiind recunoscute de receptorii limfocitelor și de anticorpi. În general, antigenele sunt proteine, polizaharide, lipide sau acizi nucleici, ori fragmente ale acestora, provenind de la agenți patogeni, alergenii sau de la propriul organism. Ele pot conține unul sau mai mulți epitopi, părți structurale recunoscute de BCR/BCR-ul/TCR.

Clasificarea antigenelor cuprinde antigene exogene (din mediul înconjurător, cum ar fi bacterii, virusuri, alergeni), antigene endogene (produse în interiorul celulei, prezentate ulterior) și autoantigene (antigene proprii, implicate în boli autoimune când apare pierderea toleranței). Haptens sunt molecule mici care devin antigenice doar când se leagă de o proteină purtătoare, formând un complex imunogen.

Recunoașterea și prezentarea antigenelor implică două rute principale. Limfocitele B recunosc epitopi pe antigenele solubile și pot genera anticorpi specifici. Limfocitele T necesită prezentare de fragmente proteice pe moleculele MHC: MHC clasa II pe celule prezentatoare de antigen pentru CD4+ helper T, și MHC clasa I pentru CD8+ citotoxice. Procesele de prezentare pot fi exogene (antigenul este endocitizat și prezentat pe MHC II) sau endogene (proteazarea intracelulară, prezentarea pe MHC I).

Rolul antigenelor este central în vaccinuri și în toleranța imunitară. Imunogenicitatea variază; adjuvanții pot crește răspunsul, iar variațiile antigenice ale patogenilor pot complica recunoașterea imunitară.