Punctualizarea

Punctualizarea este un termen românesc care se referă, în principal, la acțiunea de a introduce sau a corecta semnele de punctuație într-un text. Forma este derivată din rădăcina punct- și din sufixul -izare, iar utilizarea ei apare în contexte editoriale sau tehnice. În româna standard, substantivul preferat pentru semnele de punctuație este punctuație; punctualizarea este utilizată mai ales în registre neoficiale, în comentarii despre procesul editorial sau ca împrumut stilistic.

Domenii de utilizare: în editare și publicare, punctualizarea desemnează procesul de a insera semne de punctuație pentru a clarifica sintaxa și sensul propozițiilor; poate face parte din verificarea de text, din pregătirea pentru tipărire sau din procesarea automată a textului. În procesarea limbajului natural sau în transcriere, termenul poate apărea ca referire la restaurarea sau inserția semnelor de punctuație, în scopul îmbunătățirii lizibilității.

Observație terminologică: punctualizarea este rar întâlnită în româna standard; pentru claritatea lingvistică, majoritatea specialiștilor folosesc punctuație. Când apare, este adesea în contexte tehnice sau ca variantă neoficială, putând fi văzută ca un calque sau ca un arhaism regional.

Exemple: „Procesul de punctualizare a textului a permis clarificarea propozițiilor.” „În cronologie, punctualizarea evenimentelor după timpul dat asigură o vizualizare precisă.” Vezi și punctuație, ortografie, editare.