presiunea

Presiunea este o mărime fizică care exprimă forța exercitată per unitate de suprafață asupra unei suprafețe sau în interiorul unui fluid. În fizică, presiunea poate fi de contact sau de fluid; în ambele cazuri este tratată ca o mărime scalară. Sub condiții statice, presiunea este egală în toate direcțiile în interiorul mediului respectiv.

Unitatea principală este pascalul (Pa), echivalent cu un newton pe metru pătrat. Alte unități frecvent utilizate sunt barul (1 bar = 10^5 Pa) și atmosfera standard (1 atm ≈ 101325 Pa). Presiunea poate fi absolută, raportată la vid, sau gaugă (relativă la presiunea atmosferică).

În fluide staționare, presiunea crește odată cu adâncimea: P = ρ g h, unde ρ este densitatea, g este accelerația gravitațională, iar h este înălțimea coloanei. Legea gazelor ideale, P = nRT/V, conectează presiunea cu temperatura, volumul și cantitatea de substanță. Distribuția presiunii în recipiente și medii este descrisă de principiul lui Pascal.

Măsurarea se realizează cu barometru (presiune atmosferică), manometru (presiune gaugă) sau senzori de presiune în echipamente. În inginerie și meteorologie, presiunea este o variabilă-cheie în aerodinamică, hidraulică și meteorologie. În medicină, presiunea sanguină se măsoară în mmHg (torr), având valori normale aproximativ 90–120/60–80 mmHg.

Presiunea socială se referă la influența unui grup sau a autorităților asupra deciziilor și comportamentelor. Sursele pot fi colegii, familia sau instituțiile; efectele pot include stres sau conformism. Abordări pentru gestionare includ comunicarea deschisă, autonomie și sprijin social.