monoaminele

Monoaminele sunt o clasă de amine biologice care acționează ca neurotransmițători și neuromodulatori în sistemul nervos. Ele conțin un singur grup amino și sunt sintetizate în principal din aminoacizi. Clasificarea obișnuită separă monoaminele în catecolamine, indolamine și histamină: catecolaminele includ dopamina, noradrenalină (norepinefrină) și adrenalină (epinefrină); indolaminele includ serotonină; histamina este un alt exemplu important în sistemul nervos central și periferic. Melatonina este uneori menționată ca un derivat indolaminic al serotoninei.

Sinteza monoaminelor începe de obicei de la aminoacizi precursori. Catecolaminele se formează din tirozină: tirozină → L-DOPA → dopamină → noradrenalină → adrenalină. Indolaminele provin din triptofan: triptofan → 5- hidroxitriptofan (5-HTP) → serotonină. Histamina se sintetizează din histidină prin decarboxilare. În organism, aceste molecule sunt prezente atât în sistemul nervos central, cât și în cel periferic, unde pot funcționa ca hormoni sau mediatorii răspunsurilor fiziologice.

Funcțiile monoaminelor includ reglarea vigilentei, dispoziției, motricității, atenției și răspunsului la stres. Dopamina este asociată cu sistemul de recompensă și controlul mișcărilor; serotonina influențează somnul, apetitul și anxietatea; noradrenalina și adrenalina reglează răspunsurile la stres și tonusul simpatik; histamina are roluri în alergii, vigilență și reglarea funcțiilor gastrointestinale.

Terminația semnalului se produce prin recaptare prin transportori specifici (DAT, NET, SERT) și prin degradare enzimată cu ajutorul MAO și COMT. Dezechilibrele monoaminelor sunt asociate cu tulburări precum depresia, boala Parkinson, anxietatea sau ADHD, iar tratamentul țintește adesea sistemele monoaminergice.