ajutorul

Ajutorul este forma cu articol hotărât a substantivului românesc ajutor, care denumează asistența, sprijinul sau persoana care ajută. În uz, ajutorul indică o ajutorare specifică sau deja menționată, de pildă ajutorul acordat de autorități sau de organizații. Cuvântul ajutor poate desemna atât actul de a ajuta, cât și persoana care oferă ajutor, fiind utilizat atât în vorbirea curentă, cât și în contexte administrative sau de politică socială. Este un substantiv masculin; forma indicativă singulară este un ajutor, pluralul este ajutoare, iar cu articol hotărât enclitic se spune ajutorul și ajutoarele.

Etymologia indică faptul că ajutor provine de la verbul a ajuta, care la rândul său își are rădăcinile în latina adiuvare (a ajuta). Nucleul semantic al cuvântului a fost extins în română pentru a desemna atât actul de a da asistență, cât și pe cel care o oferă. Forma cu articolul definit ajutorul este creată prin atașarea sufixului enclitic -ul, un fenomen morfologic comun în limba română.

Utilizarea cuvântului acoperă o gamă de sensuri, de la ajutor concret la sprijin moral. Colocări frecvente includ ajutor financiar, ajutor umanitar, ajutor de urgență și ajutorul autorităților. În contexte oficiale sau formale, ajutorul poate proveni de la persoane, familii, organizații sau stat și poate fi temporar sau continuu. Termeni înrudiți includ sprijin și asistență, care pot substitui sau nu cuvântul ajutor în funcție de nuanțele contextuale.