moartea

Moartea este termenul românesc pentru starea permanentă de încetare a tuturor funcţiilor vitale ale unui organism. În uz curent se referă la încetarea cardiacă, respiratorie sau a funcţionării creierului, fiind abordată în ştiinţă, filosofie şi cultură.

Din punct de vedere biomedic, moartea se defineşte prin criterii aplicate în medicină. Clinic, poate însemna încetarea cardiopulmonară; în multe ţări, moartea cerebrală este recunoscută ca moarte legală, reprezentând oprirea ireversibilă a activităţii cerebrale. În practică, evaluarea poate include semne vitale, răspunsuri reflexe, teste de ventilaţie şi examinări neurologice.

Culturile variază în privinţa ritualurilor şi credinţelor despre moarte. În multe tradiţii româneşti, înmormântarea sau incinerarea, priveghiul, perioade de doliu şi comemorările marchează trecerea persoanei. Diferite religii sau tradiţii oferă idei despre ce urmează după moarte, cum ar fi idei despre viaţa de apoi, reînnoire sau desfiinţare a conştiinţei.

Din perspectivă juridică, moartea este înregistrată printr-un certificat de deces, declanşând proceduri legale precum succesiunea, transferul de proprietăţi şi alte formalităţi administrative. În limbajul comun, termenul deces este folosit frecvent în contexte medicale sau juridice. În literatură, filosofie şi artă, moartea rămâne un subiect central, reflectând enkertitudinea şi semnificaţia existenţei umane.