dobânda

Dobânda este costul utilizării capitalului sau recompensa pentru acesta, exprimată de obicei ca un procent din principal pe o perioadă de timp. Pentru un împrumut, dobânda reprezintă suma pe care o plătește împrumutatul creditorului; pentru un depozit sau o investiție, dobânda este câștigul sau randamentul acordat de instituția financiară. Dobânda reflectă, în general, riscul, lichiditatea și costul banilor în economie.

Tipuri principale

Dobânda simplă este calculată doar pe principal (P) și se poate nota D = P × r × t, unde r este rata dobânzii pe an, iar t este timpul în ani. Dobânda compusă este capitalizată la intervale regulate; valoarea viitoare crește prin efectul dobânzii acumulate, conform formulei A = P(1 + r/n)^{n t}, unde n este numărul de capitalizări pe an. Dobânda legală este nivelul stabilit prin lege sau reglementări pentru penalități de întârziere. Dobânda de referință sau rata-pilot este un indicator folosit de banca centrală pentru politica monetară și poate influența dobânzile practicate în piață. Ratele pot fi fixe sau variabile, în funcție de produs și de condițiile pieței.

Context economic

Dobânda afectează deciziile de împrumut, economisire și investiții. Rata nominală nu reflectă întotdeauna puterea de cumpărare a banilor, de aceea apare noțiunea de dobândă reală, calculată ca dobânda nominală minus inflația așteptată sau reală.

Reglementare în România

Banca Națională a României stabilește cadrul general al politicii monetare, iar instituțiile de credit stabilesc dobânzile în funcție de produs, risc și perioadă. Dobânda legală este, de asemenea, aplicată în contexte de penalități sau întârzieri de plată conform reglementărilor în vigoare.