difuzor

Difuzorul este un dispozitiv transductor care transformă semnalele electrice în vibrații mecanice, producând sunet. În sistemele de audiție, difuzorul este componenta principală care radiază sunetul în aer. Termenul poate desemna atât difuzorul individual (driver), cât și ansamblul de difuzoare dintr-un dispozitiv audio, cum ar fi un sistem de amplificare, un televizor sau un automobil.

Construcție și principiu de funcționare: un difuzor include o diafragmă flexibilă (con sau cupă), atașată la o bobină de voce plasată într-un spațiu magnetic generat de un magnet. Curenții electrici variați produc forțe care fac diafragma să vibreze, deplasând aerul și generând sunet. Difuzoarele sunt clasificate în funcție de frecvențe: woofer pentru bas, midrange pentru gama medie și tweeter pentru înalte; multe sisteme folosesc o combinație de difuzoare într-un compartiment cu un crossover care direcționează semnalul între ele.

Parametri principali ai difuzoarelor includ impedanța (ohmi), sensibilitatea (dB), răspunsul în frecvență și puterea nominală. Designul și materialele diafragmei (hârtie, plastic, materiale compozite) influențează caracteristicile acustice. Parametri precum tipul cabinetului (închis sau bass-reflex), poziționarea în încăpere și prezența crossoverelor afectează claritatea, nivelul de bas și extinderea răspunsului.

Pe lângă sensul său în audio, cuvântul poate desemna și un dispozitiv de difuzare a lichidelor sau aromelor (difuzor de aromă). Contextul determină în acest caz înțelegerea corectă, dar în general scopul difuzorului audio este de a transforma energia electrică în sunet perceput.