biomaterialelor

Biomaterialelor reprezintă o clasă de materiale inginericești concepute pentru a interacționa cu sistemele biologice în scopul medical sau terapeutic. Acestea sunt utilizate în fabricarea dispozitivelor medicale implantabile, precum proteze, inimi artificiale, implanturi dentare, proteze articulare și sisteme de eliberare controlată a medicamentelor.

Materialele utilizate în aplicații biomedicale includ metale (titan, crom-cobalt), ceramici (oxid de aluminiu, fosfați de calciu), polimeri (silicon, polietilenă de înaltă densitate) și compuși naturali (colagen, fibrină). Fiecare categorie posedă caracteristici specifice legate de biocompatibilitate, rezistență mecanică, stabilitate chimică și capacitatea de integrare în țesuturile biologice.

Biocompatibilitatea este proprietatea esențială a biomaterialelor, reprezentând capacitatea acestora de a funcționa în organism fără a determina reacții adverse imunologice sau toxice. Evaluarea biocompatibilității implică testele clinice și preclinice conforme standardelor internaționale.

Aplicațiile biomaterialelor se extind în afara medicinei, ajungând în ingineria țesuturilor, unde acestea servesc drept suporturi temporare pentru creșterea celulară și regenerarea țesuturilor afectate. Progresele tehnologice permit realizarea de biomateriale bioresorbabile, care se degradează în mod controlat după îndeplinirea funcției terapeutice.

Cercetarea în domeniul biomaterialelor explorează continuu noi combinații de materiale, tehnici de suprafață și funcționalizări moleculare pentru a îmbunătăți performanțele terapeutice și a reduce riscurile asociate implanturilor medicale. Această evoluție susține dezvoltarea soluțiilor personalizate în medicina regenerativă și chirurgia minim invazivă.