autovehiculului

Autovehiculul (autovehicul) este un vehicul cu motor proiectat să se deplaseze pe drumuri publice și destinat transportului de persoane sau de bunuri. Poate fi alimentat de un motor cu combustion intern, de un motor electric sau de o combinație (hybrid). În funcție de sursa de energie, autovehiculele includ automobilele cu combustie internă, vehicule electrice și hibride, iar în practică termenul poate acoperi o gamă variată de platforme, de la autoturisme la vehicule utilitare și mari vehicule de transport.

Componentele principale ale autovehiculului includ motorul sau sistemul de propulsie, transmisia, șasiul și carosajul, sistemul de suspensie, frânarea, direcția și rețelele electrice și electronice. Sistemele moderne de siguranță asistă șoferul prin tehnologii precum frâna antiblocare (ABS), controlul de tracțiune, stabilitatea elettronica (ESC) și sisteme avansate de asistență la conducere (ADAS).

Clasificarea autovehiculului se poate face după scopul utilizării (autoturisme pentru pasageri, vehicule utilitare, autobuze, camioane), după tipul de propulsie (termică, electrică, hibridă), după dimensiuni sau după tracțiune (față, spate, integrală). Din perspectiva juridică, autovehiculul este înmatriculat la autoritatea competentă, primește un certificat de înmatriculare, poate fi asigurat (asigurarea de răspundere civilă auto - RCA) și este supus inspecțiilor tehnice periodice (ITP) în funcție de legislația locală.

În context istoric, autovehiculele au evoluat de la primele vehicule cu motor la automobile moderne, însoțite de inovații în securitate, eficiență energetică și tehnologie integrată, iar orientarea actuală este spre electrificare, reducerea emisiilor și mobilitatea urbană sustenabilă.