aeroporturile

Aeroporturile sunt facilități publice sau comerciale proiectate pentru operarea zborurilor și pentru conectarea spațiului aerian cu rețeaua de transport terestru. Ele cuprind piste, platforme, terminale pentru pasageri, facilități pentru marfă, precum și turnuri de control.

Funcțiile principale includ deservirea pasagerilor și a mărfurilor, îmbarcarea/debarcarea, securitatea, imigrația și vămuirea în cazul aeroporturilor internaționale, precum și legături către alte mijloace de transport.

Aeroporturile se clasifică după trafic și scop: internaționale, naționale sau regionale; pot fi huburi pentru companii aeriene sau aeroporturi de acostare; unele operează în regim civil-militar.

Reglementarea se asigură de autoritățile naționale de aviație civilă, iar standardele de siguranță, securitate și interoperabilitate derivă din organisme internaționale precum ICAO și IATA.

Istoria lor a evoluat de la facilități simple din prima jumătate a secolului XX la complexuri moderne cu terminale mari, sisteme de securitate integrate și operațiuni logistice sofisticate.

Infrastructura include piste și platforme, pasaje pentru sosiri și plecări, turn de control, zone de securitate, acces rutier sau feroviar, precum și sisteme de navigație și iluminare.

Impactul economic este semnificativ pentru regiunile gazdă, generând locuri de muncă și facilitând comerțul și turismul. Zgomotul, emisiile și utilizarea terenurilor pot constitui vulnerabilități, iar măsurile includ planificare urbană, tehnologii eficiente și atenuarea prin soluții sustenabile.

Aeroporturile reprezintă o componentă centrală a infrastructurii de transport, contribuind la conectivitatea regională și globală.