Perfuziile

Perfuziile reprezintă proceduri medicale prin care soluții nutritive, de hidratare sau medicamente sunt administrate direct în circulația sanguină, de obicei prin venă, cu ajutorul unui cateter IV sau al unei linii intravenoase. Scopul este de a restabili volumul de fluide, de a echilibra electroliții, de a administra tratamente sau nutriție parenterală, sau de a facilita administrarea rapidă a medicamentelor.

Procedura se efectuează în medii clinice sub supraveghere, folosind un cateter venos introdus în o venă periferică sau într-o venă centrală, conectat la o linie IV și la o pungă sau sticlă cu soluție. Sistemul include tubaj, un dispozitiv de picurare și, frecvent, o pompă de perfuzie pentru controlul ratei de administrare. Se respectă asepsia și tehnicile de etanșare pentru a preveni infecțiile și complicațiile.

Indicațiile includ rehidratarea și corectarea Dezechilibrelor electrolitice, administrarea de medicamente intravenoase, nutriția parenterală și efectuarea transfuziilor de sânge sau de componente. Tipuri comune sunt perfuzia continuă și perfuzia intermitentă, cu reglarea debitului în funcție de prescripțiile medicale.

Riscurile pot include infiltrare sau flebite la locul de inserție, reacții alergice, infecție, pneumotorax în cazul cateterelor centrale, hipervolemie și dezechilibre electrolitice. Contraindicațiile includ lipsa accesului venos, riscul de suprasolicitare de fluide în insuficiența cardiacă sau renală și alergia la substanțele administrate. Monitorizarea clinică și a parametrilor vitali, precum și verificarea regulată a aplicării corecte a soluțiilor, sunt esențiale pentru siguranța perfuziei.