Electromagnetismul

Electromagnetismul este interacțiunea dintre electricitate și magnetism, descriind modul în care câmpurile electrice și magnetice influențează sarcinile electrice, curenții și obiectele magnetice. În secolul al XIX-lea, James Clerk Maxwell a unit aceste fenomene într-o teorie cu ecuații care descriu atât câmpurile statice, cât și cele care variază în timp, arătând că variațiile câmpurilor pot genera unde electromagnetice.

Ecuațiile lui Maxwell, baza electromagnetismului clasic, includ legea lui Gauss pentru electricitate, legea lui Gauss pentru magnetism (div B = 0), legea lui Faraday a inducției și forma modificată a legii lui Ampère (cu termenul lui Maxwell). Împreună, ele arată cum E și B se generează reciproc și cum variind în timp pot produce propagarea undelor electromagnetice în vid cu viteza luminii.

Lumina este o formă de radiație electromagnetică și face parte dintr-un spectru care include raze gamma, raze X, ultraviolet, infraroșu, microunde și unde radio. Fenomenele asociate includ reflexia, refracția, interferența, difracția și polarizarea. Electromagnetismul își găsește aplicații în tehnologie: telecomunicații, electronică, imagistică medicală, navigație, optică și multe alte domenii.

În fizica modernă, câmpul electromagnetic este descris în mod fundamental prin cuantificarea sa: fotonii reprezintă quanta de energie ale câmpului. În cadrul cuantic, electromagnetismul este explicat prin electrodinamica cuantică, un pilon al teoriei standard. Teoria este supusă verificării experimentale și rămâne fundamentul teoretic al multor tehnologii actuale.