Coroziunea

Coroziunea este procesul de degradare a materialelor, în special a metalelor, prin reacții chimice sau electrochimice cu mediul înconjurător. Ea poate afecta integritatea structurală, siguranța și durata de viață a echipamentelor, instalațiilor și vehiculelor. În industrie, coroz iunea reprezintă o problemă economică majoră, necesitând monitorizare și prevenire.

Procesul implică, în general, două componente: reacția de oxidare a metalului și transferul de electroni între metal și mediul său. În medii apoase, coroz iunea este adesea electrochimică, iar degradarea rezultă din formarea unui curent între metal și mediul (electrolit).

Tipuri principale: coroz iune uniformă (degradare pe întreaga suprafață), pitting (corodare localizată), crevice corrosion (la contactele în spații restrânse), coroz iune galvanică (datorată diferențelor de potențial între două metale conectate) și coroz iune intergranulară (atac între granulele cristaline).

Factorii de influență includ mediul (pH-ul, temperatura, prezența oxigenului și a clorurilor), umiditatea, timpul de expunere, și compoziția metalului sau a aliajului. De exemplu, oțelul poate rugina în condiții de aer și apă, în timp ce aliajele cu crom pot dezvolta un film pasiv protector.

Prevenție și control: alegerea materialelor cu proprietăți anticoroziune, protecții de suprafață (vopsele și acoperiri), protecție catodică (anod sacrificat sau curent aplicat), folosirea inhibitorilor de coroziune și controlul mediului pentru reducerea factorilor de risc. Monitorizarea poate include teste de pierdere de masă și metode electrochimice (polarizare, impedanță) și inspecții vizuale.

Coroziunea este un factor critic în industrie, în construcții, transporturi, instalații petroliere și chimice, unde poate provoca scurgeri, fisuri și defectări semnificative. În înțelegerea mecanismelor și a mediilor, proiectarea durabilă și reducerea costurilor devin posibile.