Asocierea

Asocierea este actul prin care două sau mai multe persoane fizice sau juridice se unesc pentru a realiza un obiect comun, sprijinit de un acord sau contract de asociere. Termenul provine din latina si este folosit în dreptul civil pentru a descrie o formă de cooperare economică, care, de regulă, nu creează o entitate juridică separată, ci un aranjament contractual între participanți.

În practică, asocierea poate desemna un parteneriat, un consorțiu sau o asociere în participațiune (joint venture) pentru un proiect comun. Formele pot varia în funcție de obiectiv, de durata și de modul de participare, iar scopul poate fi realizarea unei lucrări, realizarea unui proiect de cercetare sau obținerea unei licitații.

Conținutul acordului de asociere include obiectivul, durata, contribuțiile fiecărui partener (capital, resurse, know-how), mecanismele de guvernanță, modul de repartizare a profiturilor și a riscurilor, drepturi de reprezentare și condițiile de încetare. Răspunderea participanților este stabilită de contract și poate fi solidară sau proporțională cu aportul, în funcție de forma organizatorică aleasă.

Diferite de înființarea unei entități juridice separate, asocierea este în primul rând o relație contractuală între părți. Este frecvent folosită în licitații publice, proiecte de infrastructură, cooperări între firme sau între instituții de cercetare.

Exemple: consorții pentru proiecte de buget mare, parteneriate între universități și industrie.