Antitrombotice

Antitrombotice sunt medicamente folosite pentru prevenirea sau tratamentul formarii trombilor (trombozei) si, prin asta, pentru reducerea riscului de afectiuni precum atacuri vasculare, tromboembolii sau tromboze asociate cu interventii chirurgicale. Ele actioneaza prin mecanisme diferite: unele inhiba cascada de coagulare, altele previn agregarea trombocitelor, iar altele au rol de dizolvare a tromburilor existent.

Anticoagulantele sunt principala grupă si cuprind heparinele (nefuioase si enoxaparină) si anticoagulante orale precum warfarina sau decojarători noi (DOAC: rivaroxaban, apixaban, dabigatran, edoxaban). Ele previn formarea de noi trombi sau extinderea celor existenti. Indicatii comune includ fibrilatie atriala, valve mecanice, tromboze venoase profunde si embolii pulmonare. Monitorizarea se face adesea prin INR pentru anticoagulantele cu vitamina K antagoniste si prin teste specifice (aPTT) pentru heparine. Reversibilitatea este posibila prin protamină pentru heparină, vitamine K si concentrate de factori pentru warfarină, iar pentru DOAC-uri exista agenti de reversie specifici in situatii de sângerare severă.

Antiplachetarelele, cum ar fi aspirina, clopidogrelul, prasugrelul si ticagrelor, inhiba agregarea tromocitelor si sunt utilizate in aterotromboza, infarct miocardic acut, sindrom coronarian acut si dupaPCI. Pot provoca sangerari si, in unele cazuri, interactii cu anticoagulante.

Tromboliticele, precum alteplaza sau tenecteplaza, sunt utilizate pentru dizolvarea trombozilor in situatii acute (ischemie cardiaca, tromboembolii masive, accidente vasculare cerebrale ischemice in fereastra de timp). Riscul principal este sangerarea majora si trebuie utilizate doar in circumstantelor adecvate.

Managementul antitrombotic necesita evaluarea raportului risc/beneficiu, monitorizare si cunostinte despre interactiuni medicamentoase si necesitati de reversie in situatii de urgenta.