sculpturi

Sculturile sunt opere de artă tridimensionale realizate prin modelare, cioplire, turnare sau asamblare de materiale. Ele ocupă spațiul și pot fi văzute din mai multe unghiuri, fie ca obiecte independente, fie ca elemente ale arhitecturii sau peisajului. Tehnicile includ modelarea (adăugarea de material), cioplirea în piatră sau lemn, turnarea în metal sau ceramică și construcția prin asamblare.

Materialele tradiționale includ piatra, metalul, lemnul, ceramică, sticla și gheața; în arta contemporană se folosesc, de asemenea, materiale sintetice, reciclate sau digitale. Sculptura poate fi în relief sau în plin și poate fi destinată spațiilor interioare sau exterioare.

Originile sculpturii apar în vechile civilizații ale Mesopotamiei, Egiptului, Greciei și Romei, având roluri religioase, comemorative și decorative. În Evul Mediu și Renaștere, sculptura a fost integrată în arhitectură și iconografie. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, mișcări precum romantismul, modernismul și avangarda au extins limitele formei; artiști ca Rodin, Brâncuși și Moore au remodelat relația cu spațiul și materia. În arta contemporană, sculptura poate lua forme de instalație, conceptuală sau intervenții în spații urbane.

Roluri și contexte: sculpturile pot celebra oameni sau idei, pot marca memoria colectivă sau servi funcțiilor decorative. Ele sunt prezentate în muzee, galerii, spații publice și expoziții temporare, iar conservarea, expunerea la intemperii și vandalismul reprezintă provocări comune.