intermediarul

Intermediarul este termenul românesc pentru “the intermediary” sau “middleman” și se referă la o persoană sau entitate care facilitează o tranzacție sau un schimb de informații între părți aflate în relație comercială. Rolul său este să conecteze părțile, să faciliteze accesul la informații relevante, să negocieze termeni și să gestioneze riscurile, în schimbul onorariului sau comisionului.

Termenul este împrumutat din latină și din limbile romane, iar forma cu articol hotărât, intermediarul, apare frecvent în textele economice, juridice și de afaceri. În general, este folosit ca sinonim al unor termeni precum broker sau agent, în funcție de context.

Intermediarul poate exista în numeroase domenii: broker în comerțul cu bunuri sau în finanțe, agent imobiliar, intermediar în asigurări, distribuitor, comerciant cu amănuntul sau platformă digitală care facilitează tranzacții între vânzători și cumpărători. Intermediarul poate opera în mod tradițional, prin mandat sau în baza comisionului, iar structura relației sale cu părțile implicate poate varia de la caz la caz.

Din punct de vedere juridic și economic, intermediarul contribuie la reducerea costurilor de căutare și la creșterea încrederii între părți, dar poate genera riscuri legate de interese conflcte sau de lipsa transparenței. În multe țări există cerințe de autorizare, registrare sau licențiere pentru anumite categorii de intermediari, iar platformele digitale pot fi supuse reglementărilor privind responsabilitatea față de utilizatori, protecția datelor și transparența comisioanelor.

În limba română, termenul este folosit în literatura economică și juridică pentru a desemna o parte care facilitează legătura între două părți și, uneori, poate acționa în numele acestora.