ascundere

Ascundere este un substantiv românesc care desemnează actul de a ascunde sau de a acoperi ceva, precum și obiectul sau locul de ascundere, adică o „ascundere” sau o ascunzătoare. Termenul acoperă atât posibilitatea fizică de a pune un obiect departe de priviri, cât și ascunderea informațiilor, a adevărului ori a identității. Se formează de la verbul a ascunde, la care sufixul -ere marchează funcția sau procesul.

Utilizarea în vorbirea curentă include expresii precum ascunderea adevărului, ascunderea obiectelor sau ascunderea identității. În psihologie sau comportament, ascunderea poate descrie strategii prin care o persoană evită conflicte, jenă sau judecăți negative. În literatură și cultură, ascunderea este un motiv frecvent, asociat cu secrete, înșelăciuni, identități multiple sau planuri nedezlegate. În natură, ascunderea este o tactică de supraviețuire: animalele folosesc camuflajul, adăposturi sau locuri de ascundere pentru a scăpa de prădători.

În contextul informațional și al vieții private, conceptul se referă la ascunderea datelor, obfuscare sau de-identificare, precum și la practici precum criptarea sau divulgarea selectivă, menite să reducă vizibilitatea conținutului sensibil. Astfel, ascunderea poate avea implicații etice, sociale și juridice, depinzând de scop, context și mijloacele utilizate.

Vezi și: ascundere a adevărului, ascunziș, confidențialitate, securitate a informației, de-identificare.