antropomorfe

Antropomorfismul reprezintă atribuirea de trăsături, comportamente sau expresii umane animalelor, obiectelor sau entităților non-umane. Termenul își are rădăcinile în grecitatea veche, de la anthropos («om») și morphe («formă»). În practică, accentul este pus pe modul în care non-umane capătă caracteristici umane, de la vorbire și rațiune până la emoții și motive.

În artă și cultură, antropomorfismul apare frecvent în literatură, benzi desenate, animație, film, jocuri video și religie populară. Există două modalități principale: reprezentări directe, unde personaje non-umane au trăsături și expresii umane; și reprezentări indirecte, în care se atribuie motivații, emoții și raționament asemenătoare oamenilor.

Funcțiile antropomorfismului includ facilitarea empatiei și a înțelegerii, simplificarea ideilor complexe și transmiterea de mesaje morale prin fabule sau parodii. În multe culturi, animalele vorbitoare sau obiectele animate servesc drept instrumente de critică socială sau de educație.

Critici: uneori poate perpetua stereotipuri despre animale sau obiecte, poate reduce diferențele dintre specii și poate evita discutarea realităților inconfortabile prin animarea unei ființe non-umane. În studiile culturale, se discută despre potențialul de manipulare al percepției umane prin antropomorfizare.