Raporturi

Raporturi este forma de plural a cuvântului raport în limba română, desemnând o familie de documente care sintetizează date, observații și concluzii despre o situație sau un fenomen. În practică, termenul este folosit în diverse domenii, iar forma de plural poate apărea în variante precum rapoarte, în funcție de registrul stilistic sau de tradiția instituției.

Rolul raporturilor este de a comunica informații într-o formă structurată, obiectivă și verificabilă. Ele pot integra date, analize, interpretări și recomandări, cu scopul de a sprijini decizii, monitorizare sau informare a părților interesate. În funcție de domeniu, conținutul și nivelul de detaliere variază, dar caracteristica comună este claritatea și orientarea către concluzii sustinute de dovezi.

Tipuri comune de raporturi includ rapoarte financiare, rapoarte de progres sau de activitate, rapoarte de cercetare sau tehnice, rapoarte de audit, precum și rapoarte anuale sau de management. Ele pot fi destinate publicului intern (angajați, management) sau extern (investitori, autorități, parteneri).

Structura tipică a unui raport cuprinde de obicei scopul sau obiectivul, metodologia sau baza de date, rezultatele sau constatările, concluziile și, adesea, recomandări. Uneori există secțiuni suplimentare precum anexele, bibliografia sau diagramele. Realizarea unui raport implică colectarea datelor, analiza lor, redactarea, revizuirea și aprobarea înainte de disseminare sau arhivare.