vâscos

Vâscos este un adjectiv românesc care descrie un lichid cu fricțiune internă ridicată, adică o vâscozitate mare. Termenul corespunde englezescului viscous și este folosit în fizică, chimie, biologie și limbajul cotidian pentru a indica rezistența la curgere. Vâscozitatea unui fluid depinde de temperatură, presiune și compoziție; în general poate crește odată cu concentrația de solide sau de polimeri și scade pe măsură ce temperatura crește. Un lichid vâscos curge încet în comparație cu apa sau alcoolul.

Definiție și măsurare: în rheologie (reologie), vâscozitatea este raportul dintre tensiunea de forfecare și rata de forfecare. Vâscozitatea dinamică, μ, se măsoară în Pa·s, iar vâscozitatea cinematică, ν, în m^2/s și este egală cu μ împărțit la densitate. Metodele uzuale de măsurare includ viscometre capilare și reometre. În practică, lichidele vâscose curg greu și se scurg lent sau formează fire groase în timpul aplicării forței.

Tipuri și exemple: multe fluide sunt Newtoniene, având vâscozitate constantă în funcție de rata de încovoiere; altele sunt non-Newtoniene, la care vâscozitatea variează cu ritmul de aplicare a forței. Exemplele comune includ mierea, siropul, lipiciul; apa și sucurile au vâscozitate mult mai mică. Vâscozitatea scade în general odată cu creșterea temperaturii.

Aplicații: cunoașterea vâscozității este crucială în proiectarea lubrifianților, a vopselelor, a produselor alimentare și a proceselor de extrudare a materialelor plastice. Termenul este folosit atât în științele exacte, cât și în descrieri cotidiene pentru a indica consistența sau grosimea unui lichid.