unghiului

Unghiului este forma de singular genitiv/dativ a cuvântului unghi din limba română. Cuvântul unghi desemnează, în geometrie, spațiul măsurabil format de două raze care au un punct comun numit vârf; această formă poate fi obiectul unei afirmații precum măsura unghiului A sau marginea unghiului.

Forma de plural a cuvântului este unghiuri, în timp ce forma genitiv/dativ a pluralului este unghiurilor. Nominativul și acuzativul singular este unghi, iar celelalte cazuri se folosesc în funcție de construcție: măsura unghiului, unghiul A etc. Originea cuvântului este din latinescul angulus, cu evoluție în limba română până la forma actuală.

În geometrie, unghiul este figura formată din două semiraze care pornesc din același punct, numit vârf. Se măsoară în grade sau radiani. Unghiurile pot fi clasificate după mărime: ascuțit (mai mic decât 90 de grade), drept (exact 90 de grade), obtuz (mai mare decât 90 și mai puțin decât 180 de grade) și reflex (mai mare de 180 de grade). Măsurarea unghiurilor este fundamentală în multe probleme de trigonometrie și navigație, iar suma unghiurilor interioare într-un triunghi este întotdeauna 180 de grade. În limbajul tehnic, termenul unghiului apare în expresii despre orientare, direcție și relații spațiale între obiecte.