scoaterea

Scoaterea este un substantiv românesc derivat din verbul a scoate. Se referă la actul de a îndepărta, de a extrage sau de a trage afară ceva dintr-un loc, dintr-un obiect sau dintr-o situație. Poate desemna atât o acțiune fizică, cât și o acțiune figurativă sau administrativă, în funcție de context.

Se utilizează în mai multe sensuri: a scoate un obiect dintr-un spațiu sau dintr-un recipient (de exemplu, scoaterea unei chei din buzunar sau a unui obiect dintr-o cutie); a scoate un dinte în medicină dentară (în limbaj popular, adesea exprimat prin „extracția dintelui”, însă se poate spune și „scoaterea dintelui”); a scoate un element dintr-o listă sau din circulație (scoaterea unui produs de pe piață, retragerea din circulație). În științe sau industrie, termenul poate desemna aria de a extrage o substanță sau o probă dintr-un material.

Sinonimele includ extragere, îndepărtare sau retragere, în funcție de context. În uzul curent, scoaterea este mai degrabă un termen general, potrivit pentru descrierea unui act de eliminare fără a recurge la terminologie tehnică specifică.