picior

Piciorul este termenul folosit în limba română pentru segmentul inferior al membului locomotor, reprezentând suportul și baza de mișcare a corpului. În uzul comun, poate desemna laba piciorului, dar în context medical sau tehnic poate acoperi întreaga structură de la șold până la degete, în funcție de circumstanțe.

Din punct de vedere anatomi, piciorul este compus din trei regiuni principale: coapsa (partea superioară, între șold și genunchi), gamba (segmentul inferior al coapsei până la gleznă) și laba piciorului (partea distala, care include tarsul, metatarsii și degetele). Regiunile lucrează împreună pentru a susține greutatea corpului, a asigura echilibrul și a facilita mișcarea.

Oasele majore includ femurul în coapsă; tibia și fibula în gambă; în laba piciorului se află oasele tarselor, metatarsienelor și falangele degetelor. Joncțiunile-cheie sunt șoldul (coxofemoral), genunchiul, glezna (articulația talocrurală) și articulațiile tarsometatarziene, care permit mișcări flexionare, extensioare, rotatice și închidere a piciorului. Sistemul musculo-scheletic cuprinde mușchii anteriori, posteriori și laterali, precum și tendoanele și ligamentele, care asigură stabilitate și transmiterea forțelor în timpul mersului. Nervoșția provine în principal din plexul sciatic, cu ramuri tibiale și peroneale; fluxul sanguin este furnizat de artera femurală, artera poplitee și ramurile tibiale.

În funcție de context, piciorul poate suferi afecțiuni variate, de la fracturi, entorse și fasită plantar, la tulburări ale circulației sau nervilor. Funcția sa esențială este de a susține corpul în repaus și în mișcare, de a permite deplasarea și adaptarea la diverse suprafețe, contribuind la echilibru și stabilitate.