parcuri

Parcurile sunt spații verzi urbane destinate accesului public, proiectate pentru recreere, odihnă, activități fizice și conservarea biodiversității. Ele pot fi administrate de municipalități, autorități regionale sau parteneri privați, iar dimensiunile variază de la parcuri de cartier la arii verzi de mari dimensiuni.

Caracteristicile comune includ alei pentru plimbare, gazon, copaci, zone de joacă pentru copii, terenuri sportive, piste pentru biciclete, lacuri sau bazine, mobilier urban, statui sau alte opere de artă, și zone de odihnă.

În funcție de scop și amenajare, parcurile se clasifică în parcuri urbane mari, parcuri de cartier, parcuri naturale sau grădini publice. Există adesea elemente de protecție a mediului, părți pentru conservarea faunei și florii locale, precum și spații pentru evenimente culturale sau sportive.

Istoric vorbind, ideea de parc public s-a răspândit în Europa în perioada industrializării, ca răspuns la nevoia de spații verzi pentru populație. În multe orașe există parcuri istorice, precum Parcul Cișmigiu din București, care ilustrează rolul peisagistic în orașe.

Gestionarea se realizează de obicei de autoritățile locale, cu standarde de accesibilitate și siguranță. Parcurile au roluri ecologice (microclimat urban, biodiversitate, îmbunătățirea calității aerului) și sociale (recreere, întâlniri, activități comunitare), contribuind la calitatea vieții urbane.