eficacitii

Eficiacitatea, în limba română, este măsura în care o intervenție, tratament sau acțiune produce efectul dorit în condiții controlate. Termenul este frecvent folosit în cercetarea medicală și farmaceutică, unde se diferențiază adesea de eficacitate (sau eficacitate în utilizare reală), termen ce descrie performanța într-un context practic, cu variabilități din lumea reală.

În medicina clinică, eficacitatea este de obicei evaluată prin studii randomizate controlate, în care rezultatele sunt analizate prin endpoint-uri primare, riscul relativ, reduceri absolute ale riscului și numărul necesar pentru a trata. Aceste măsurători ajută la estimarea impactului unei terapii în condiții ideale. Eficacitatea este influențată de factori precum aderența la tratament, dozajul, calitatea intervenției și caracteristicile pacientului.

Diferența cheie între eficacitate și eficacitate rezidă în mediul aplicării: eficacitatea reflectă potențialul unui intervenții în condiții controlate (validitate internă ridicată), în timp ce eficacitatea se referă la performanța în lumea reală (validitate externă). În afara domeniului medical, eficacitatea poate fi discutată în agricultură, psihologie și politici publice pentru a evalua dacă obiectivele sunt atinse în practică.

Limitările includ utilizarea de endpoint-uri surrogate, care pot supraestima sau subestima efectul real, precum și etica și complexitatea aplicării în populații diverse. Eficacitatea rămâne un pilon al evaluării intervențiilor, alături de siguranță, cost-eficacitate și sustenabilitate.