compatibiliteitsonderzoeken

Compatibilitatea este capacitatea a două sau mai multe componente, sisteme sau materiale de a funcționa împreună fără conflict sau degradare a performanței. Termenul provine din latinul compatibilis, însemnând capabil să se potrivească. În practică, compatibilitatea poate implica potriviri fizice, tehnice, chimice sau de tipul de interacțiune între părți.

În informatică, compatibilitatea se referă la posibilitatea ca un program, o bibliotecă sau un format să funcționeze pe diferite platforme, versiuni de sistem de operare sau cu alte componente fără modificări semnificative. Ea poate include compatibilitatea binară între versiuni de executabile, compatibilitatea API-urilor între versiuni ale unei aplicații și compatibilitatea formatelor de fișiere între programe. Pe un plan mai general, interoperabilitatea reprezintă capacitatea sistemelor de a comunica și coopera, ceea ce deseori se sprijină pe standarde comune.

În domeniul materialelor, compatibilitatea chimică înseamnă abilitatea a două substanțe să nu interacționeze în mod nedorit într-un context de utilizare sau de stocare. În electronice și electrotehnică, compatibilitatea poate însemna potrivirea tensiunilor, polarităților, conectoarelor și temperaturilor de operare, pentru a evita deteriorări sau riscuri de siguranță.

În sfera socială și organizațională, compatibilitatea se referă la potrivirea valorilor, obiectivelor și culturilor între oameni sau echipe, influențând colaborarea, inovația și performanța.

Proiectarea cu accent pe compatibilitate implică teste, standarde și certificări, precum și evaluări de impact, pentru a reduce costurile de adaptare și riscurile operaționale.