îngustare

Îngustare este un termen medical care descrie scăderea diametrului unei căi sau a unui lumen din corp, ceea ce poate diminua fluxul de sânge, aer sau conținut, sau funcția organului respectiv. În română, termenul este echivalent cu stenoză în terminologia medicală și se referă la procesul de îngustare. Originea este din greaca veche și latină, prin intermediul termenului de stenosis, iar forma românească indică fenomenul de restrângere.

Termenul se aplică într-o varietate de contexte anatomice. Îngustarea poate fi congenitală sau dobândită, având cauze precum leziuni sau cicatrici, boli inflamatorii, ateroscleroză, tumori sau traumatisme. Clasificările comune includ îngustarea arterială (exemple: stenoză carotidiană, renală sau aortică), îngustarea căilor aeriene (stenoză subglotică sau traheală), îngustarea esofagiană (stricuire), și îngustări intestinale sau venase.

Simptomele variază în funcție de localizare. Arterială, poate provoca claudicații, hipertensiune refractară sau risc de accident vascular; esofagiană produce disfagie și senzație de blocaj la înghițire; căile aeriene afectate determină dificultăți de respirație sau respirație șuierătoare; renală poate scădea aportul de sânge către rinichi și agrava hipertensiunea. Diagnosticul se bazează pe imagistică și evaluări funcționale: ecografie Doppler, tomografie/rezonanță magnetică vasculară, angiografie, endoscopie sau teste funcționale specifice localei afectate.

Tratamentul vizează restabilirea diametrului normal al lumenului și poate include monitorizare, tratament medical al factorilor de risc, angioplastie cu stent, terapie endovasculară sau intervenții chirurgicale, în funcție de cauză și de sectiunea afectată. Prognosticul depinde de localizare, cauză și promptitudinea tratamentului. See also: stenoză.