variabilitatea

Variabilitatea este caracteristica unei populatii, unui sistem sau a unui set de observatii de a nu fi perfect omogen, aratand diferente intre indivizi sau in timp. In stiinte, termenul desemneaza diversitatea valorilor unei proprietati sau a rezultatelor unui proces.

Sursele variabilitatii includ factori intrinseci si extrinseci: variabilitatea genetica dintre indivizi; efectele mediului asupra expresiei trasuturilor (variabilitate ambientala); interactiunea gene-mediu; si erorile de masurare sau de procedura (variabilitate tehnica). In studiile populationale, variabilitatea poate fi impartita in variabilitate genetica si variabilitate fenotipica.

Masurarea variabilitatii se realizeaza cu ajutoare statistice precum intervalul (range), varianta, deviatiа standard, iar in practica si cu interquartile range si coeficientul de variatie. In esantioane, varianta si deviatiа standard cuantifica cat de mult difera valorile de medie; coeficientul de variatie exprima dispersia relativa pentru comparatii intre caracteristici cu unitati diferite.

Rolul variabilitatii in stiinte este de a indica incertitudinea, de a ghida estimarile si testele statistice, si de a informa modele de distributie a probabilitatii. In biologie, variabilitatea explica mostenirea, adaptarea si raspunsul la mediu; in industrie, este monitorizata pentru fiabilitate; in ecologie, reflecta dinamica populatiilor si a comunitatilor.

Gestionarea variabilitatii se realizeaza prin design experimental, replicare, randomizare, controlul factorilor si standardizarea procedurilor, precum si prin metode statistice care includ incertitudinea in analiza.