valurilor

Valurile sunt oscilații sau perturbări care se propagă printr-un mediu, transportând energie pe distanțe mari, fără a implica o deplasare netă a masei. În mod obișnuit se referă la valuri de suprafață în lichide, dar pot exista în aer, în solide sau în medii stratificate. La nivelul apei, perturbarea se formează de obicei la interfața cu aerul și se propagă ca valuri de suprafață; în apă pot exista, de asemenea, valuri interne la contactul între straturi cu densități diferite.

Parametrii principali ai valurilor includ amplitudinea A, lungimea de undă λ, frecvența f (sau perioada T) și viteza de undă v. Relațiile dintre acești indicatori depind de tipul valului și de mediul în care se propagă. În valurile de suprafață marine, adâncimea apei influențează vitezele și dispersia, iar componentele cu frecvențe diferite pot călători cu viteze diferite.

Există mai multe categorii de valuri: valuri de suprafață, valuri interne la interfețele dintre straturi cu densități diferite, valuri în atmosferă (de exemplu undele sonore) și valuri electromagnetice sau seismice în solide. Valurile pot interfera, se reflectă de obstacole, se refractă și se difracționează, iar energia lor poate fi utilizată în aplicații practice, cum ar fi generarea de energie din valuri, navigația și protecția țărmurilor.