glukoze

Glucoza, cunoscută și ca glucoză sau dextroză, este un zahăr simplu cu șase atomi de carbon (C6H12O6). Este un monozaharid de tip aldose și apare în natură în formă D, predominant în sistemele vii. În soluție poate exista sub formele anomere alfa și beta, prin mutarotare.

Este cel mai răspândit zahăr din natură și se întâlnește în fructe, miere, sucuri și în disaharide precum sucroza, lactoza și maltoza. În organism, glucoza reprezintă principala sursă de energie pentru celule. În plante este produsă prin fotosinteză și poate fi stocată sub formă de amidon; în animale este depozitată ca glicogen.

Metabolismul glucozei implică glicoliză, în timpul căreia se produce ATP și piruvat. În prezența oxigenului, piruvatul este oxidat în mitocondrii prin ciclul Krebs și lanțul de transport al electronilor, generând cantități semnificative de ATP. În lipsa oxigenului, glucoza poate fi descompusă în lactat prin fermentație. Reglarea glicemiei este realizată în principal de hormoni: insulină scade glicemia, glucagon o crește.

Glucoza are multiple utilizări în industrie și medicină. Este folosită ca îndulcitor alimentar; în spitale se administrează ca soluție intravenoasă și este implicată în teste de toleranță la glucoză. Monitorizarea glicemiei este esențială în diagnosticul și managementul diabetului. Valorile normale ale glicemiei în repaus sunt aproximativ 70–99 mg/dL (3,9–5,5 mmol/L). În context medical, termenul dextroză poate fi întâlnit ca formă alternativă de denumire.